|
|
1982 În 1982, revista Time acorda
titlul de Om al anului calculatorului. La începutul
anilor 1980, computerele aveau deja o formă compactă,
câştigaseră încrederea consumatorilor şi erau suficient de
ieftine pentru a intra în dotarea birourilor, a şcolilor şi a
căminelor familiale. De multe ori, ele puteau fi achiziţionate
din orice magazin de produse electronice. Prin 1984, după ce
luaseră un prim contact cu facilităţile oferite de calculatorul
de uz domestic, milioane de utilizatori s-au arătat entuziasmaţi
de potenţialul lui. Printre domeniile de interes se numărau
programele de contabilitate, de procesare de text, cărţile de
bucate, platformele software pentru publicaţii şi jocurile. |
|
1982 Commodore prezintă calculatorul
Commodore 64, care avea un procesor 6510, 64 Kocteţi de RAM, 20
Kocteţi de ROM, Microsoft BASIC, placă de sunet, ecran color,
costând doar $595. În anul următor, preţul a scăzut la $200.
Acesta a devenit cel mai bine vândut calculator al tuturor
timpurilor, cu vânzări de peste 20 de milioane de exemplare. A
fost primul calculator personal cu sintetizor de sunet integrat. |
 |
|
1982 Cray XMP, primul calculator în acesta
an, aproape că şi-a dublat viteza de operare faţă de concurenţii
săi prin sistemul de procesare paralelă care efectua 420 de
milioane de operaţii cu virgulă mobilă pe secundă (420 de
megaflopi). Prin aranjarea a două Cray-uri să lucreze împreună
la părţi diferite ale unei singure probleme s-a obţinut o viteză
mult mai mare. Cray-urile au fost intens folosite de instituţii
de cercetare militară şi ştiinţifică. |
|
1983 Apple prezintă Lisa (Local Integrated
Software Architecture), primul calculator personal cu interfaţă
grafică (GUI) şi primul care avea mouse-ul ca element standard.
Datorită preţului foarte ridicat ($10.000) şi a vitezei reduse,
Lisa a fost un eşec total, deoarece au fost produse 100.000 de
exemplare. Lisa rula pe un microprocesor Motorola 68000 şi era
echipat cu 1 Moctet de memorie, un monitor alb-negru de 12 inci,
două unităţi de dischetă de 5 1/4 inci şi un hard disk Profile
de 5 Mocteţi. Proiectanţii s-au inspirat de la Xerox Star, care
includea un sistem numit Smalltalk, având un mouse, ferestre şi
meniuri pop-up. |
 |
|
1983 Compaq Computer Corp. introduce prima
clonă a PC-ului care folosea acelaşi software ca şi PC-ul IBM.
Cu succesul clonei, Compaq a înregistrat în primul am vânzări de
$111 milioane, cea mai mare sumă obţinută de o firmă americană
într-un singur an. Odadă cu introducerea clonei PC-ului, Compaq
a lansat o piaţă pentru calculatoarele compatibile IBM care în
1996 a ajuns la 83% din toată piaţa de calculatoare personale.
Clona Compaq era aproape 100% compatibilă cu PC-ul IBM. |
 |
|
1984 Apple Computer lansează Macintosh,
primul calculator de succes cu interfaţă grafică şi cu mouse.
Bazat pe microprocesorul Motorola 68000, Macintosh includea
foarte multe caracteristici ale lui Lisa, dar la un preţ mult
mai rezonabil: $2.500. Printre aplicaţiile incluse s-au remarcat
MacPaint, la care putea fi folosit mouse-ul, şi MacWrite, care
demonstra WYSIWYG (What You See Is What You Get - Ceea ce vezi
este ceea ce obţii) a editorului de text. |
 |
|
1984 IBM lansează PC Jr. şi PC-AT. PC Jr. a
eşuat, dar PC-AT, de câteva ori mai rapid decât PC original şi
bazat pe cipul Intel 80286, a avut succes datorită marilor
creşteri de performanţă şi a capacităţii de stocare, toate
pentru $4.000. De asemenea el includea mai mult RAM şi dischete
de 5 1/4 inci cu o capacitate de 1.2 Mocteţi. |
 |
|
1986
Daniel Hillis de la compania Thinking Machines Corp. a dus
inteligenţa artificială cu un pas înainte când a dezvoltat
conceptul de paralelism masiv, folosindu-l în Connection
Machine. Acest aparat folosea 16.000 de procesoare şi putea să
execute câteva miliarde de operaţii pe secundă. Fiecare procesor
avea memoria sa legată de cea a celorlalte printr-o reţea
flexibilă pe care utilizatorii puteau să o schimbe prin
reprogramare. Sistemul de conectări şi de comutatoare lăsa
procesoarele să trimită informaţii şi să le ceară ajutorul
celorlalte procesoare într-o simulare de apel asociativ
asemănătoare creierului. Folosind acest sistem, aparatul putea
să lucreze mai rapid decât oricare altul. |
 |
|
1986 IBM şi MIPS lansează prima staţie de
lucru bazată pe RISC, PC/RT şi sisteme bazate pe R2000. S-a
observat cele mai simple 20% de seturi de instrucţiuni ale
calculatorului fac 80% din tot lucrul, printre care operaţiile
de bază cum ar fi adunatul, încărcarea din memorie şi stocarea
în memorie. PC-RT avea1 Moctet de RAM, o unitate de dischetă de
1.2 Mocteţi şi un hard disk de 40 Mocteţi. Acesta efectua 2
milioane de instrucţiuni pe secundă, dar alte calculatoare
bazate pe RISC aveau o viteză semnificat mai mare. |
|
1987 IBM introduce calculatoarele PS/2, care
au făcut ca dischetele de 3 1/2 inci şi VGA-ul (Video Graphics
Array) standarde pentru calculatoarele IBM. Acestea au fost
primele care s-au bazat pe cipul Intel 80386, iar compania IBM a
vândut mai mult de 1 milion de exemplare într-un singur an. În
acelaşi timp, IBM a lansat un nou sistem de operare, numit OS/2,
care permitea folosirea mouse-ului cu calculatoarele lor pentru
prima oară. |
 |
|
1988 Co-fondatorul Apple, Steve Jobs, a
părăsit firma pentru a forma propria lui companie, NeXT.
Calculatorul creat de el a fost un eşec, dar a fost recunoscut
ca o reală inovaţie. La un preţ de $6,500, NeXT a rulat prea
încet pentru a deveni popular. Acesta a fost primul calculator
personal care să aibă în componenţa sa o unitate de stocare
optică, un procesor de semnale digitale care oferea
recunoaşterea vocii şi limbaje orientate pe obiecte pentru a
simplifica programarea. NeXT folosea un microprocesor Motorola
68030, 8 Mocteţi de RAM şi stocare pe discuri optice de 256
Mocteţi. |
 |
 
|
