Generatii

Generaţia	Caracteristici Tehnologice	Performanţe	Limbaje de Programare	Exemple
Generaţia I (1937 - 1953)	- tuburi şi comutatoare electronice - un singur dispozitiv de memorare (tambur magnetic) de capacitate mică şi cu timp de acces mare	- viteză de calcul: 10⁴ operaţii pe secundă - memorie: 2 Ko	- cod maşină - limbaj de asamblare	- ENIAC - UNIVAC - EDVAC
Generaţia II (1954 - 1962)	- diode şi tranzistoare - memorie internă cu inele de ferită şi cu acces aleator - memorie externă de tip tambur, disc sau bandă magnetică - unităţi pentru calcule în virgulă mobilă -regiştri de index	- viteză de calcul: 2*10⁵ operaţii pe secundă - memorie: 32 Ko	- limbaje de nivel înalt: Fortran (1956), Algol (1958), Cobol (1959)	- TRADIC - PDP 1
Generaţia III (1963 - 1982)	- circuite integrate - memorii internet semiconductoare - memorii externe - discuri magnetice de capacitate medie şi mare - microprogramarea, ca tehnică de proiectare a procesoarelor complexe - memorie virtuală	- viteză de calcul: 5*10⁶ operaţii pe secundă - memorie: 2 Mo	- dezvoltarea sistemelor de operare şi a "time sharing"-ului (UNIX) - limbaje de nivel foarte înalt: C, Pascal	- IBM 360 - PDP 11 - Coral - Independent
Generaţia IV (1982 -1990)	- circuite integrate pe scară largă (VLSI) - discuri optice - dezvoltarea reţelelor de calculatoare	- viteză de calcul: 3*10⁷ operaţii pe secundă - memorie: 8 Mo	- limbaje orientate pe obiecte (C++) - limbaje funcţionale (LISP) - limbaje de programare logică (Prolog)
Generaţia V (după 1990)	- circuite integrate pe scară largă (ULSI) - dezvoltarea arhitecturilor paralele - dezvoltarea de calculatoare pe arie largă	- viteză de calcul: 10¹² operaţii pe secundă	- limbaje concurente - dezvoltarea inteligenţei artificiale - dezvoltarea sistemelor expert
Generaţia VI	Cum vor arăta calculatoarele? Probabil un exemplu ar fi calculatorul HAL9000, din romanul lui Arthur C. Clarke, "2001: O odiseee spaţială". HAL putea întreţine conversaţii cu operatorii umani, putea accepta intrări vizuale, putea învăţa din propria experienţă. HAL9000 este o ficţiune, dar cercetările actuale au condus la calculatoare care acceptă instrucţiuni introduse în mod verbal şi care imită modul de raţionament uman.